Formentabelle zu „repulsare“
Verb
Präsens (Indikativ)| | Aktiv | Passiv |
|---|
| 1. Person Singular | repulso | repulsoriis, repulsor |
| 2. Person Singular | repulsas, repulsasegestate | repulsare, repulsaris |
| 3. Person Singular | repulsat | repulsatur |
| 1. Person Plural | repulsamus | repulsamur |
| 2. Person Plural | repulsatis | repulsamini |
| 3. Person Plural | repulsant | repulsantur |
Imperfekt (Indikativ)| | Aktiv | Passiv |
|---|
| 1. Person Singular | repulsabam | repulsabar |
| 2. Person Singular | repulsabas | repulsabare, repulsabaris |
| 3. Person Singular | repulsabat | repulsabatur |
| 1. Person Plural | repulsabamus | repulsabamur |
| 2. Person Plural | repulsabatis | repulsabamini |
| 3. Person Plural | repulsabant | repulsabantur |
Futur I (Indikativ)| | Aktiv | Passiv |
|---|
| 1. Person Singular | repulsabo | repulsabor |
| 2. Person Singular | repulsabis | repulsabere, repulsaberis |
| 3. Person Singular | repulsabit | repulsabitur |
| 1. Person Plural | repulsabimus | repulsabimur |
| 2. Person Plural | repulsabitis | repulsabimini |
| 3. Person Plural | repulsabunt | repulsabuntur |
Perfekt (Indikativ)| | Aktiv | Passiv |
|---|
| 1. Person Singular | repulsavi | — |
| 2. Person Singular | repulsavisti | — |
| 3. Person Singular | repulsavit | — |
| 1. Person Plural | repulsavimus | — |
| 2. Person Plural | repulsavistis | — |
| 3. Person Plural | repulsare, repulsavere, repulsaverunt | — |
Plusquamperfekt (Indikativ)| | Aktiv | Passiv |
|---|
| 1. Person Singular | repulsaveram | — |
| 2. Person Singular | repulsaveras | — |
| 3. Person Singular | repulsaverat | — |
| 1. Person Plural | repulsaveramus | — |
| 2. Person Plural | repulsaveratis | — |
| 3. Person Plural | repulsaverant | — |
Futur II (Indikativ)| | Aktiv | Passiv |
|---|
| 1. Person Singular | repulsavero | — |
| 2. Person Singular | repulsaris, repulsaveris | — |
| 3. Person Singular | repulsaverit | — |
| 1. Person Plural | repulsaverimus | — |
| 2. Person Plural | repulsaveritis | — |
| 3. Person Plural | repulsaverint | — |
Präsens (Konjunktiv)| | Aktiv | Passiv |
|---|
| 1. Person Singular | repulsem | repulser |
| 2. Person Singular | repulses | repulsere, repulseris |
| 3. Person Singular | repulset | repulsetur |
| 1. Person Plural | repulsemus | repulsemur |
| 2. Person Plural | repulsetis | repulsemini |
| 3. Person Plural | repulsent | repulsentur |
Imperfekt (Konjunktiv)| | Aktiv | Passiv |
|---|
| 1. Person Singular | repulsarem | repulsarer |
| 2. Person Singular | repulsares | repulsarere, repulsareris |
| 3. Person Singular | repulsaret | repulsaretur |
| 1. Person Plural | repulsaremus | repulsaremur |
| 2. Person Plural | repulsaretis | repulsaremini |
| 3. Person Plural | repulsarent | repulsarentur |
Perfekt (Konjunktiv)| | Aktiv | Passiv |
|---|
| 1. Person Singular | repulsaverim | — |
| 2. Person Singular | repulsaris, repulsaveris | — |
| 3. Person Singular | repulsaverit | — |
| 1. Person Plural | repulsaverimus | — |
| 2. Person Plural | repulsaveritis | — |
| 3. Person Plural | repulsaverint | — |
Plusquamperfekt (Konjunktiv)| | Aktiv | Passiv |
|---|
| 1. Person Singular | repulsavissem | — |
| 2. Person Singular | repulsavisses | — |
| 3. Person Singular | repulsavisset | — |
| 1. Person Plural | repulsavissemus | — |
| 2. Person Plural | repulsavissetis | — |
| 3. Person Plural | repulsavissent | — |
Infinitiv| | Präsens | Perfekt |
|---|
| Aktiv | repulsare | repulsavisse |
| Passiv | repulsari, repulsarier | — |
Imperativ I| | Aktiv | Passiv |
|---|
| 2. Person Singular | repulsa | repulsare |
| 3. Person Singular | — | — |
| 2. Person Plural | repulsate | repulsamini |
| 3. Person Plural | — | — |
Imperativ II| | Aktiv | Passiv |
|---|
| 2. Person Singular | repulsato | repulsator |
| 3. Person Singular | repulsato | repulsator |
| 2. Person Plural | repulsatote | — |
| 3. Person Plural | repulsanto | repulsantor |
PPP| | Singular | Plural |
|---|
| Nominativ | repulsata, repulsatum, repulsatus | repulsata, repulsatae, repulsati |
| Genitiv | repulsatae, repulsati | repulsatarum, repulsatorum |
| Dativ | repulsatae, repulsato | repulsatis |
| Akkusativ | repulsatam, repulsatum | repulsata, repulsatas, repulsatos |
| Ablativ | repulsata, repulsato | repulsatis |
| Vokativ | repulsata, repulsate, repulsatum | repulsata, repulsatae, repulsati |
PPA| | Singular | Plural |
|---|
| Nominativ | repulsans | repulsantes, repulsantia |
| Genitiv | repulsantis | repulsantium, repulsantum |
| Dativ | repulsanti | repulsantibus |
| Akkusativ | repulsans, repulsantem | repulsantes, repulsantia |
| Ablativ | repulsanti, repulsante | repulsantibus |
| Vokativ | repulsans | repulsantes, repulsantia |
PFA| | Singular | Plural |
|---|
| Nominativ | repulsatura, repulsaturum, repulsaturus | repulsatura, repulsaturae, repulsaturi |
| Genitiv | repulsaturae, repulsaturi | repulsaturarum, repulsaturorum |
| Dativ | repulsaturae, repulsaturo | repulsaturis |
| Akkusativ | repulsaturam, repulsaturum | repulsatura, repulsaturas, repulsaturos |
| Ablativ | repulsatura, repulsaturo | repulsaturis |
| Vokativ | repulsatura, repulsature, repulsaturum | repulsatura, repulsaturae, repulsaturi |
Gerundivum| | Singular | Plural |
|---|
| Nominativ | repulsanda, repulsandum, repulsandus | repulsanda, repulsandae, repulsandi |
| Genitiv | repulsandae, repulsandi | repulsandarum, repulsandorum |
| Dativ | repulsandae, repulsando | repulsandis |
| Akkusativ | repulsandam, repulsandum | repulsanda, repulsandas, repulsandos |
| Ablativ | repulsanda, repulsando | repulsandis |
| Vokativ | repulsanda, repulsande, repulsandum | repulsanda, repulsandae, repulsandi |
152 (231) Formen für „repulsare“