Formentabelle zu „reicere“
Verb
Präsens (Indikativ)| | Aktiv | Passiv |
|---|
| 1. Person Singular | reicio | reicior |
| 2. Person Singular | reicis | reicere, reiceris |
| 3. Person Singular | reicit | reicitur |
| 1. Person Plural | reicimus | reicimur |
| 2. Person Plural | reicitis | reicimini |
| 3. Person Plural | reiciunt | reiciuntur |
Imperfekt (Indikativ)| | Aktiv | Passiv |
|---|
| 1. Person Singular | reiciebam | reiciebar |
| 2. Person Singular | reiciebas | reiciebare, reiciebaris |
| 3. Person Singular | reiciebat | reiciebatur |
| 1. Person Plural | reiciebamus | reiciebamur |
| 2. Person Plural | reiciebatis | reiciebamini |
| 3. Person Plural | reiciebant | reiciebantur |
Futur I (Indikativ)| | Aktiv | Passiv |
|---|
| 1. Person Singular | reiciam | reiciar |
| 2. Person Singular | reicies | reiciere, reicieris |
| 3. Person Singular | reiciet | reicietur |
| 1. Person Plural | reiciemus | reiciemur |
| 2. Person Plural | reicietis | reiciemini |
| 3. Person Plural | reicient | reicientur |
Perfekt (Indikativ)| | Aktiv | Passiv |
|---|
| 1. Person Singular | rejeci | — |
| 2. Person Singular | rejecisti | — |
| 3. Person Singular | rejecit | — |
| 1. Person Plural | rejecimus | — |
| 2. Person Plural | rejecistis | — |
| 3. Person Plural | rejecerunt, rejecere | — |
Plusquamperfekt (Indikativ)| | Aktiv | Passiv |
|---|
| 1. Person Singular | rejeceram | — |
| 2. Person Singular | rejeceras | — |
| 3. Person Singular | rejecerat | — |
| 1. Person Plural | rejeceramus | — |
| 2. Person Plural | rejeceratis | — |
| 3. Person Plural | rejecerant | — |
Futur II (Indikativ)| | Aktiv | Passiv |
|---|
| 1. Person Singular | rejecero | — |
| 2. Person Singular | rejeceris | — |
| 3. Person Singular | rejecerit | — |
| 1. Person Plural | rejecerimus | — |
| 2. Person Plural | rejeceritis | — |
| 3. Person Plural | rejecerint | — |
Präsens (Konjunktiv)| | Aktiv | Passiv |
|---|
| 1. Person Singular | reiciam | reiciar |
| 2. Person Singular | reicias | reiciare, reiciaris |
| 3. Person Singular | reiciat | reiciatur |
| 1. Person Plural | reiciamus | reiciamur |
| 2. Person Plural | reiciatis | reiciamini |
| 3. Person Plural | reiciant | reiciantur |
Perfekt (Konjunktiv)| | Aktiv | Passiv |
|---|
| 1. Person Singular | rejecerim | — |
| 2. Person Singular | rejeceris | — |
| 3. Person Singular | rejecerit | — |
| 1. Person Plural | rejecerimus | — |
| 2. Person Plural | rejeceritis | — |
| 3. Person Plural | rejecerint | — |
Plusquamperfekt (Konjunktiv)| | Aktiv | Passiv |
|---|
| 1. Person Singular | rejecissem | — |
| 2. Person Singular | rejecisses | — |
| 3. Person Singular | rejecisset | — |
| 1. Person Plural | rejecissemus | — |
| 2. Person Plural | rejecissetis | — |
| 3. Person Plural | rejecissent | — |
Imperativ I| | Aktiv | Passiv |
|---|
| 2. Person Singular | reice | reicere |
| 3. Person Singular | — | — |
| 2. Person Plural | reicite | reicimini |
| 3. Person Plural | — | — |
Imperativ II| | Aktiv | Passiv |
|---|
| 2. Person Singular | reicito | reicitor |
| 3. Person Singular | reicito | reicitor |
| 2. Person Plural | reicitote | — |
| 3. Person Plural | reicunto | reicuntor |
PPP| | Singular | Plural |
|---|
| Nominativ | rejecta, reiectus, rejectum | rejecti, rejecta, rejectae, reiectique |
| Genitiv | rejecti, rejectae, reiectique | rejectarum, rejectorum |
| Dativ | reiecto, rejectae | rejectis |
| Akkusativ | rejectam, rejectum | rejectas, rejectos, rejecta |
| Ablativ | rejecta, reiecto | rejectis |
| Vokativ | rejecta, rejectum, rejecte | rejecti, rejecta, rejectae, reiectique |
PPA| | Singular | Plural |
|---|
| Nominativ | reiciens | reicientes, reicientia |
| Genitiv | reicientis | reicientium, reicientum |
| Dativ | reicienti | reicientibus |
| Akkusativ | reicientem, reiciens | reicientes, reicientia |
| Ablativ | reiciente, reicienti | reicientibus |
| Vokativ | reiciens | reicientes, reicientia |
PFA| | Singular | Plural |
|---|
| Nominativ | rejectura, rejecturum, reiecturumque, rejecturus | rejectura, rejecturae, rejecturi |
| Genitiv | rejecturae, rejecturi | rejecturarum, rejecturorum |
| Dativ | rejecturae, rejecturo | rejecturis |
| Akkusativ | rejecturum, reiecturumque, rejecturam | rejectura, rejecturas, rejecturos |
| Ablativ | rejectura, rejecturo | rejecturis |
| Vokativ | rejectura, reiecturumque, rejecturum, rejecture | rejectura, rejecturae, rejecturi |
Gerundivum| | Singular | Plural |
|---|
| Nominativ | reiciendum, reicienda, reiciendus, reiciunda, reiciundum, reiciundus | reicienda, reiciendi, reiciundi, reiciendae, reiciunda, reiciundae |
| Genitiv | reiciendi, reiciundi, reiciendae, reiciundae | reiciendarum, reiciendorum, reiciundarum, reiciundorum |
| Dativ | reiciendae, reiciendo, reiciundae, reiciundo | reiciundis, reiciendis |
| Akkusativ | reiciendam, reiciendum, reiciundam, reiciundum | reicienda, reiciundos, reiciendas, reiciendos, reiciunda, reiciundas |
| Ablativ | reicienda, reiciendo, reiciunda, reiciundo | reiciendis, reiciundis |
| Vokativ | reicienda, reiciendum, reiciende, reiciunda, reiciunde, reiciundum | reicienda, reiciendi, reiciundi, reiciendae, reiciunda, reiciundae |
152 (268) Formen für „reicere“