| Aktiv | Passiv | |
|---|---|---|
| 1. Person Singular | reccido | reccidor |
| 2. Person Singular | reccidis | reccidere, reccideris |
| 3. Person Singular | reccidit | recciditur |
| 1. Person Plural | reccidimus | reccidimur |
| 2. Person Plural | recciditis | reccidimini |
| 3. Person Plural | reccidunt | recciduntur |
| Aktiv | Passiv | |
|---|---|---|
| 1. Person Singular | reccidebam | reccidebar |
| 2. Person Singular | reccidebas | reccidebare, reccidebaris |
| 3. Person Singular | reccidebat | reccidebatur |
| 1. Person Plural | reccidebamus | reccidebamur |
| 2. Person Plural | reccidebatis | reccidebamini |
| 3. Person Plural | reccidebant | reccidebantur |
| Aktiv | Passiv | |
|---|---|---|
| 1. Person Singular | reccidam | reccidar |
| 2. Person Singular | reccides | reccidere, reccideris |
| 3. Person Singular | reccidet | reccidetur |
| 1. Person Plural | reccidemus | reccidemur |
| 2. Person Plural | reccidetis | reccidemini |
| 3. Person Plural | reccident | reccidentur |
| Aktiv | Passiv | |
|---|---|---|
| 1. Person Singular | reccidi | — |
| 2. Person Singular | reccidisti | — |
| 3. Person Singular | reccidit | — |
| 1. Person Plural | reccidimus | — |
| 2. Person Plural | reccidistis | — |
| 3. Person Plural | reccidere, recciderunt | — |
| Aktiv | Passiv | |
|---|---|---|
| 1. Person Singular | reccideram | — |
| 2. Person Singular | reccideras | — |
| 3. Person Singular | recciderat | — |
| 1. Person Plural | reccideramus | — |
| 2. Person Plural | reccideratis | — |
| 3. Person Plural | recciderant | — |
| Aktiv | Passiv | |
|---|---|---|
| 1. Person Singular | reccidero | — |
| 2. Person Singular | reccideris | — |
| 3. Person Singular | recciderit | — |
| 1. Person Plural | recciderimus | — |
| 2. Person Plural | reccideritis | — |
| 3. Person Plural | recciderint | — |
| Aktiv | Passiv | |
|---|---|---|
| 1. Person Singular | reccidam | reccidar |
| 2. Person Singular | reccidas | reccidare, reccidaris |
| 3. Person Singular | reccidat | reccidatur |
| 1. Person Plural | reccidamus | reccidamur |
| 2. Person Plural | reccidatis | reccidamini |
| 3. Person Plural | reccidant | reccidantur |
| Aktiv | Passiv | |
|---|---|---|
| 1. Person Singular | recciderem | recciderer |
| 2. Person Singular | reccideres | recciderere, reccidereris |
| 3. Person Singular | reccideret | reccideretur |
| 1. Person Plural | reccideremus | reccideremur |
| 2. Person Plural | reccideretis | reccideremini |
| 3. Person Plural | recciderent | recciderentur |
| Aktiv | Passiv | |
|---|---|---|
| 1. Person Singular | recciderim | — |
| 2. Person Singular | reccideris | — |
| 3. Person Singular | recciderit | — |
| 1. Person Plural | recciderimus | — |
| 2. Person Plural | reccideritis | — |
| 3. Person Plural | recciderint | — |
| Aktiv | Passiv | |
|---|---|---|
| 1. Person Singular | reccidissem | — |
| 2. Person Singular | reccidisses | — |
| 3. Person Singular | reccidisset | — |
| 1. Person Plural | reccidissemus | — |
| 2. Person Plural | reccidissetis | — |
| 3. Person Plural | reccidissent | — |
| Präsens | Perfekt | |
|---|---|---|
| Aktiv | reccidere | reccidisse |
| Passiv | reccidi, reccidier | — |
| Aktiv | Passiv | |
|---|---|---|
| 2. Person Singular | reccide | reccidere |
| 3. Person Singular | — | — |
| 2. Person Plural | reccidite | reccidimini |
| 3. Person Plural | — | — |
| Aktiv | Passiv | |
|---|---|---|
| 2. Person Singular | reccidito | recciditor |
| 3. Person Singular | reccidito | recciditor |
| 2. Person Plural | recciditote | — |
| 3. Person Plural | reccidunto | recciduntor |
| Singular | Plural | |
|---|---|---|
| Nominativ | reccasa, reccasum, reccasus | reccasa, reccasae, reccasi |
| Genitiv | reccasae, reccasi | reccasarum, reccasorum |
| Dativ | reccasae, reccaso | reccasis |
| Akkusativ | reccasam, reccasum | reccasa, reccasas, reccasos |
| Ablativ | reccasa, reccaso | reccasis |
| Vokativ | reccasa, reccase, reccasum | reccasa, reccasae, reccasi |
| Singular | Plural | |
|---|---|---|
| Nominativ | reccidens | reccidentes, reccidentia |
| Genitiv | reccidentis | reccidentium, reccidentum |
| Dativ | reccidenti | reccidentibus |
| Akkusativ | reccidens, reccidentem | reccidentes, reccidentia |
| Ablativ | reccidente, reccidenti | reccidentibus |
| Vokativ | reccidens | reccidentes, reccidentia |
| Singular | Plural | |
|---|---|---|
| Nominativ | reccasura, reccasurum, reccasurus | reccasura, reccasurae, reccasuri |
| Genitiv | reccasurae, reccasuri | reccasurarum, reccasurorum |
| Dativ | reccasurae, reccasuro | reccasuris |
| Akkusativ | reccasuram, reccasurum | reccasura, reccasuras, reccasuros |
| Ablativ | reccasura, reccasuro | reccasuris |
| Vokativ | reccasura, reccasure, reccasurum | reccasura, reccasurae, reccasuri |
| Singular | Plural | |
|---|---|---|
| Nominativ | reccidenda, reccidendum, reccidendus, reccidunda, reccidundum, reccidundus | reccidenda, reccidendae, reccidendi, reccidunda, reccidundae, reccidundi |
| Genitiv | reccidendae, reccidendi, reccidundae, reccidundi | reccidendarum, reccidendorum, reccidundarum, reccidundorum |
| Dativ | reccidendae, reccidendo, reccidundae, reccidundo | reccidendis, reccidundis |
| Akkusativ | reccidendam, reccidendum, reccidundam, reccidundum | reccidenda, reccidendas, reccidendos, reccidunda, reccidundas, reccidundos |
| Ablativ | reccidenda, reccidendo, reccidunda, reccidundo | reccidendis, reccidundis |
| Vokativ | reccidenda, reccidende, reccidendum, reccidunda, reccidunde, reccidundum | reccidenda, reccidendae, reccidendi, reccidunda, reccidundae, reccidundi |
152 (257) Formen für „reccidere“