Formentabelle zu „incursare“
Verb
Präsens (Indikativ)| | Aktiv | Passiv |
|---|
| 1. Person Singular | incurso | incursor |
| 2. Person Singular | incursas | incursare, incursaris |
| 3. Person Singular | incursat | incursatur |
| 1. Person Plural | incursamus | incursamur |
| 2. Person Plural | incursatis | incursamini |
| 3. Person Plural | incursant | incursantur |
Imperfekt (Indikativ)| | Aktiv | Passiv |
|---|
| 1. Person Singular | incursabam | incursabar |
| 2. Person Singular | incursabas | incursabare, incursabaris |
| 3. Person Singular | incursabat | incursabatur |
| 1. Person Plural | incursabamus | incursabamur |
| 2. Person Plural | incursabatis | incursabamini |
| 3. Person Plural | incursabant | incursabantur |
Futur I (Indikativ)| | Aktiv | Passiv |
|---|
| 1. Person Singular | incursabo | incursabor |
| 2. Person Singular | incursabis | incursabere, incursaberis |
| 3. Person Singular | incursabit | incursabitur |
| 1. Person Plural | incursabimus | incursabimur |
| 2. Person Plural | incursabitis | incursabimini |
| 3. Person Plural | incursabunt | incursabuntur |
Perfekt (Indikativ)| | Aktiv | Passiv |
|---|
| 1. Person Singular | incursavi | — |
| 2. Person Singular | incursavisti | — |
| 3. Person Singular | incursavit | — |
| 1. Person Plural | incursavimus | — |
| 2. Person Plural | incursavistis | — |
| 3. Person Plural | incursauere, incursare, incursaverunt | — |
Plusquamperfekt (Indikativ)| | Aktiv | Passiv |
|---|
| 1. Person Singular | incursaveram | — |
| 2. Person Singular | incursaveras | — |
| 3. Person Singular | incursaverat | — |
| 1. Person Plural | incursaveramus | — |
| 2. Person Plural | incursaveratis | — |
| 3. Person Plural | incursaverant | — |
Futur II (Indikativ)| | Aktiv | Passiv |
|---|
| 1. Person Singular | incursavero | — |
| 2. Person Singular | incursaris, incursaveris | — |
| 3. Person Singular | incursaverit | — |
| 1. Person Plural | incursaverimus | — |
| 2. Person Plural | incursaveritis | — |
| 3. Person Plural | incursaverint | — |
Präsens (Konjunktiv)| | Aktiv | Passiv |
|---|
| 1. Person Singular | incursem | incurser |
| 2. Person Singular | incurses | incursere, incurseris |
| 3. Person Singular | incurset | incursetur |
| 1. Person Plural | incursemus | incursemur |
| 2. Person Plural | incursetis | incursemini |
| 3. Person Plural | incursent | incursentur |
Imperfekt (Konjunktiv)| | Aktiv | Passiv |
|---|
| 1. Person Singular | incursarem | incursarer |
| 2. Person Singular | incursares | incursarere, incursareris |
| 3. Person Singular | incursaret | incursaretur |
| 1. Person Plural | incursaremus | incursaremur |
| 2. Person Plural | incursaretis | incursaremini |
| 3. Person Plural | incursarent | incursarentur |
Perfekt (Konjunktiv)| | Aktiv | Passiv |
|---|
| 1. Person Singular | incursaverim | — |
| 2. Person Singular | incursaris, incursaveris | — |
| 3. Person Singular | incursaverit | — |
| 1. Person Plural | incursaverimus | — |
| 2. Person Plural | incursaveritis | — |
| 3. Person Plural | incursaverint | — |
Plusquamperfekt (Konjunktiv)| | Aktiv | Passiv |
|---|
| 1. Person Singular | incursavissem | — |
| 2. Person Singular | incursavisses | — |
| 3. Person Singular | incursavisset | — |
| 1. Person Plural | incursavissemus | — |
| 2. Person Plural | incursavissetis | — |
| 3. Person Plural | incursavissent | — |
Imperativ I| | Aktiv | Passiv |
|---|
| 2. Person Singular | incursa | incursare |
| 3. Person Singular | — | — |
| 2. Person Plural | incursate | incursamini |
| 3. Person Plural | — | — |
Imperativ II| | Aktiv | Passiv |
|---|
| 2. Person Singular | incursato | incursator |
| 3. Person Singular | incursato | incursator |
| 2. Person Plural | incursatote | — |
| 3. Person Plural | incursanto | incursantor |
PPP| | Singular | Plural |
|---|
| Nominativ | incursatum, incursata, incursatus | incursata, incursatae, incursati |
| Genitiv | incursatae, incursati | incursatarum, incursatorum |
| Dativ | incursatae, incursato | incursatis |
| Akkusativ | incursatum, incursatam | incursata, incursatas, incursatos |
| Ablativ | incursata, incursato | incursatis |
| Vokativ | incursatum, incursata, incursate | incursata, incursatae, incursati |
PFA| | Singular | Plural |
|---|
| Nominativ | incursatura, incursaturum, incursaturus | incursatura, incursaturae, incursaturi |
| Genitiv | incursaturae, incursaturi | incursaturarum, incursaturorum |
| Dativ | incursaturae, incursaturo | incursaturis |
| Akkusativ | incursaturam, incursaturum | incursatura, incursaturas, incursaturos |
| Ablativ | incursatura, incursaturo | incursaturis |
| Vokativ | incursatura, incursature, incursaturum | incursatura, incursaturae, incursaturi |
Gerundivum| | Singular | Plural |
|---|
| Nominativ | incursanda, incursandum, incursandus | incursanda, incursandae, incursandi |
| Genitiv | incursandae, incursandi | incursandarum, incursandorum |
| Dativ | incursando, incursandae | incursandis |
| Akkusativ | incursandam, incursandum | incursanda, incursandas, incursandos |
| Ablativ | incursando, incursanda | incursandis |
| Vokativ | incursanda, incursande, incursandum | incursanda, incursandae, incursandi |
152 (228) Formen für „incursare“