Formentabelle zu „fornicare“
Verb
Präsens (Indikativ)| | Aktiv | Passiv |
|---|
| 1. Person Singular | fornico | fornicor |
| 2. Person Singular | fornicas | fornicare, fornicaris |
| 3. Person Singular | fornicat | fornicatur |
| 1. Person Plural | fornicamus | fornicamur |
| 2. Person Plural | fornicatis | fornicamini |
| 3. Person Plural | fornicant | fornicantur |
Imperfekt (Indikativ)| | Aktiv | Passiv |
|---|
| 1. Person Singular | fornicabam | fornicabar |
| 2. Person Singular | fornicabas | fornicabare, fornicabaris |
| 3. Person Singular | fornicabat | fornicabatur |
| 1. Person Plural | fornicabamus | fornicabamur |
| 2. Person Plural | fornicabatis | fornicabamini |
| 3. Person Plural | fornicabant | fornicabantur |
Futur I (Indikativ)| | Aktiv | Passiv |
|---|
| 1. Person Singular | fornicabo | fornicabor |
| 2. Person Singular | fornicabis | fornicabere, fornicaberis |
| 3. Person Singular | fornicabit | fornicabitur |
| 1. Person Plural | fornicabimus | fornicabimur |
| 2. Person Plural | fornicabitis | fornicabimini |
| 3. Person Plural | fornicabunt | fornicabuntur |
Perfekt (Indikativ)| | Aktiv | Passiv |
|---|
| 1. Person Singular | — | — |
| 2. Person Singular | — | — |
| 3. Person Singular | — | — |
| 1. Person Plural | — | — |
| 2. Person Plural | — | — |
| 3. Person Plural | fornicare, fornicavere | — |
Plusquamperfekt (Indikativ)| | Aktiv | Passiv |
|---|
| 1. Person Singular | — | — |
| 2. Person Singular | — | — |
| 3. Person Singular | — | — |
| 1. Person Plural | — | — |
| 2. Person Plural | — | — |
| 3. Person Plural | — | — |
Futur II (Indikativ)| | Aktiv | Passiv |
|---|
| 1. Person Singular | — | — |
| 2. Person Singular | fornicaris, fornicaveris | — |
| 3. Person Singular | — | — |
| 1. Person Plural | — | — |
| 2. Person Plural | — | — |
| 3. Person Plural | — | — |
Präsens (Konjunktiv)| | Aktiv | Passiv |
|---|
| 1. Person Singular | fornicem | fornicer |
| 2. Person Singular | fornices | fornicere, forniceris |
| 3. Person Singular | fornicet | fornicetur |
| 1. Person Plural | fornicemus | fornicemur |
| 2. Person Plural | fornicetis | fornicemini |
| 3. Person Plural | fornicent | fornicentur |
Imperfekt (Konjunktiv)| | Aktiv | Passiv |
|---|
| 1. Person Singular | fornicarem | fornicarer |
| 2. Person Singular | fornicares | fornicarere, fornicareris |
| 3. Person Singular | fornicaret | fornicaretur |
| 1. Person Plural | fornicaremus | fornicaremur |
| 2. Person Plural | fornicaretis | fornicaremini |
| 3. Person Plural | fornicarent | fornicarentur |
Perfekt (Konjunktiv)| | Aktiv | Passiv |
|---|
| 1. Person Singular | — | — |
| 2. Person Singular | fornicaris, fornicaveris | — |
| 3. Person Singular | — | — |
| 1. Person Plural | — | — |
| 2. Person Plural | — | — |
| 3. Person Plural | — | — |
Plusquamperfekt (Konjunktiv)| | Aktiv | Passiv |
|---|
| 1. Person Singular | — | — |
| 2. Person Singular | — | — |
| 3. Person Singular | — | — |
| 1. Person Plural | — | — |
| 2. Person Plural | — | — |
| 3. Person Plural | — | — |
Infinitiv| | Präsens | Perfekt |
|---|
| Aktiv | fornicare | — |
| Passiv | fornicari, fornicarier | — |
Imperativ I| | Aktiv | Passiv |
|---|
| 2. Person Singular | fornica | fornicare |
| 3. Person Singular | — | — |
| 2. Person Plural | fornicate | fornicamini |
| 3. Person Plural | — | — |
Imperativ II| | Aktiv | Passiv |
|---|
| 2. Person Singular | fornicato, fornicatoreis | fornicator |
| 3. Person Singular | fornicato, fornicatoreis | fornicator |
| 2. Person Plural | fornicatote | — |
| 3. Person Plural | fornicanto | fornicantor |
PPP| | Singular | Plural |
|---|
| Nominativ | fornicata, fornicatum, fornicatus | fornicata, fornicati, fornicatae |
| Genitiv | fornicati, fornicatae | fornicatarum, fornicatorum |
| Dativ | fornicatae, fornicato, fornicatoreis | fornicatis |
| Akkusativ | fornicatam, fornicatum | fornicata, fornicatas, fornicatos |
| Ablativ | fornicata, fornicato, fornicatoreis | fornicatis |
| Vokativ | fornicata, fornicate, fornicatum | fornicata, fornicati, fornicatae |
PPA| | Singular | Plural |
|---|
| Nominativ | fornicans | fornicantes, fornicantia |
| Genitiv | fornicantis | fornicantium, fornicantum |
| Dativ | fornicanti | fornicantibus |
| Akkusativ | fornicans, fornicantem | fornicantes, fornicantia |
| Ablativ | fornicante, fornicanti | fornicantibus |
| Vokativ | fornicans | fornicantes, fornicantia |
PFA| | Singular | Plural |
|---|
| Nominativ | fornicatura, fornicaturum, fornicaturus | fornicatura, fornicaturae, fornicaturi |
| Genitiv | fornicaturae, fornicaturi | fornicaturarum, fornicaturorum |
| Dativ | fornicaturae, fornicaturo | fornicaturis |
| Akkusativ | fornicaturam, fornicaturum | fornicatura, fornicaturas, fornicaturos |
| Ablativ | fornicatura, fornicaturo | fornicaturis |
| Vokativ | fornicatura, fornicature, fornicaturum | fornicatura, fornicaturae, fornicaturi |
Gerundivum| | Singular | Plural |
|---|
| Nominativ | fornicanda, fornicandum, fornicandus | fornicanda, fornicandae, fornicandi |
| Genitiv | fornicandae, fornicandi | fornicandarum, fornicandorum |
| Dativ | fornicandae, fornicando | fornicandis |
| Akkusativ | fornicandam, fornicandum | fornicanda, fornicandas, fornicandos |
| Ablativ | fornicanda, fornicando | fornicandis |
| Vokativ | fornicanda, fornicande, fornicandum | fornicanda, fornicandae, fornicandi |
124 (206) Formen für „fornicare“