Formentabelle zu „exculcare“
Verb
Präsens (Indikativ)| | Aktiv | Passiv |
|---|
| 1. Person Singular | exculco | exculcor |
| 2. Person Singular | exculcas | exculcare, exculcaris |
| 3. Person Singular | exculcat | exculcatur |
| 1. Person Plural | exculcamus | exculcamur |
| 2. Person Plural | exculcatis | exculcamini |
| 3. Person Plural | exculcant | exculcantur |
Imperfekt (Indikativ)| | Aktiv | Passiv |
|---|
| 1. Person Singular | exculcabam | exculcabar |
| 2. Person Singular | exculcabas | exculcabare, exculcabaris |
| 3. Person Singular | exculcabat | exculcabatur |
| 1. Person Plural | exculcabamus | exculcabamur |
| 2. Person Plural | exculcabatis | exculcabamini |
| 3. Person Plural | exculcabant | exculcabantur |
Futur I (Indikativ)| | Aktiv | Passiv |
|---|
| 1. Person Singular | exculcabo | exculcabor |
| 2. Person Singular | exculcabis | exculcabere, exculcaberis |
| 3. Person Singular | exculcabit | exculcabitur |
| 1. Person Plural | exculcabimus | exculcabimur |
| 2. Person Plural | exculcabitis | exculcabimini |
| 3. Person Plural | exculcabunt | exculcabuntur |
Perfekt (Indikativ)| | Aktiv | Passiv |
|---|
| 1. Person Singular | exculcavi | — |
| 2. Person Singular | exculcavisti | — |
| 3. Person Singular | exculcavit | — |
| 1. Person Plural | exculcavimus | — |
| 2. Person Plural | exculcavistis | — |
| 3. Person Plural | exculcare, exculcavere, exculcaverunt | — |
Plusquamperfekt (Indikativ)| | Aktiv | Passiv |
|---|
| 1. Person Singular | exculcaveram | — |
| 2. Person Singular | exculcaveras | — |
| 3. Person Singular | exculcaverat | — |
| 1. Person Plural | exculcaveramus | — |
| 2. Person Plural | exculcaveratis | — |
| 3. Person Plural | exculcaverant | — |
Futur II (Indikativ)| | Aktiv | Passiv |
|---|
| 1. Person Singular | exculcavero | — |
| 2. Person Singular | exculcaris, exculcaveris | — |
| 3. Person Singular | exculcaverit | — |
| 1. Person Plural | exculcaverimus | — |
| 2. Person Plural | exculcaveritis | — |
| 3. Person Plural | exculcaverint | — |
Präsens (Konjunktiv)| | Aktiv | Passiv |
|---|
| 1. Person Singular | exculcem | exculcer |
| 2. Person Singular | exculces | exculcere, exculceris |
| 3. Person Singular | exculcet | exculcetur |
| 1. Person Plural | exculcemus | exculcemur |
| 2. Person Plural | exculcetis | exculcemini |
| 3. Person Plural | exculcent | exculcentur |
Imperfekt (Konjunktiv)| | Aktiv | Passiv |
|---|
| 1. Person Singular | exculcarem | exculcarer |
| 2. Person Singular | exculcares | exculcarere, exculcareris |
| 3. Person Singular | exculcaret | exculcaretur |
| 1. Person Plural | exculcaremus | exculcaremur |
| 2. Person Plural | exculcaretis | exculcaremini |
| 3. Person Plural | exculcarent | exculcarentur |
Perfekt (Konjunktiv)| | Aktiv | Passiv |
|---|
| 1. Person Singular | exculcaverim | — |
| 2. Person Singular | exculcaris, exculcaveris | — |
| 3. Person Singular | exculcaverit | — |
| 1. Person Plural | exculcaverimus | — |
| 2. Person Plural | exculcaveritis | — |
| 3. Person Plural | exculcaverint | — |
Plusquamperfekt (Konjunktiv)| | Aktiv | Passiv |
|---|
| 1. Person Singular | exculcavissem | — |
| 2. Person Singular | exculcavisses | — |
| 3. Person Singular | exculcavisset | — |
| 1. Person Plural | exculcavissemus | — |
| 2. Person Plural | exculcavissetis | — |
| 3. Person Plural | exculcavissent | — |
Infinitiv| | Präsens | Perfekt |
|---|
| Aktiv | exculcare | exculcavisse |
| Passiv | exculcari, exculcarier | — |
Imperativ I| | Aktiv | Passiv |
|---|
| 2. Person Singular | exculca | exculcare |
| 3. Person Singular | — | — |
| 2. Person Plural | exculcate | exculcamini |
| 3. Person Plural | — | — |
Imperativ II| | Aktiv | Passiv |
|---|
| 2. Person Singular | exculcato | exculcator |
| 3. Person Singular | exculcato | exculcator |
| 2. Person Plural | exculcatote | — |
| 3. Person Plural | exculcanto | exculcantor |
PPP| | Singular | Plural |
|---|
| Nominativ | exculcata, exculcatum, exculcatus | exculcata, exculcatae, exculcati |
| Genitiv | exculcatae, exculcati | exculcatarum, exculcatorum |
| Dativ | exculcatae, exculcato | exculcatis |
| Akkusativ | exculcatam, exculcatum | exculcata, exculcatas, exculcatos |
| Ablativ | exculcata, exculcato | exculcatis |
| Vokativ | exculcata, exculcate, exculcatum | exculcata, exculcatae, exculcati |
PPA| | Singular | Plural |
|---|
| Nominativ | exculcans | exculcantes, exculcantia |
| Genitiv | exculcantis | exculcantium, exculcantum |
| Dativ | exculcanti | exculcantibus |
| Akkusativ | exculcans, exculcantem | exculcantes, exculcantia |
| Ablativ | exculcante, exculcanti | exculcantibus |
| Vokativ | exculcans | exculcantes, exculcantia |
PFA| | Singular | Plural |
|---|
| Nominativ | exculcatura, exculcaturum, exculcaturus | exculcatura, exculcaturae, exculcaturi |
| Genitiv | exculcaturae, exculcaturi | exculcaturarum, exculcaturorum |
| Dativ | exculcaturae, exculcaturo | exculcaturis |
| Akkusativ | exculcaturam, exculcaturum | exculcatura, exculcaturas, exculcaturos |
| Ablativ | exculcatura, exculcaturo | exculcaturis |
| Vokativ | exculcatura, exculcature, exculcaturum | exculcatura, exculcaturae, exculcaturi |
Gerundivum| | Singular | Plural |
|---|
| Nominativ | exculcanda, exculcandum, exculcandus | exculcanda, exculcandae, exculcandi |
| Genitiv | exculcandae, exculcandi | exculcandarum, exculcandorum |
| Dativ | exculcandae, exculcando | exculcandis |
| Akkusativ | exculcandam, exculcandum | exculcanda, exculcandas, exculcandos |
| Ablativ | exculcanda, exculcando | exculcandis |
| Vokativ | exculcanda, exculcande, exculcandum | exculcanda, exculcandae, exculcandi |
152 (228) Formen für „exculcare“