Aktiv | Passiv | |
---|---|---|
1. Person Singular | confulcio | confulcior |
2. Person Singular | confulcis | confulcire, confulciris |
3. Person Singular | confulcit | confulcitur |
1. Person Plural | confulcimus | confulcimur |
2. Person Plural | confulcitis | confulcimini |
3. Person Plural | confulciunt | confulciuntur |
Aktiv | Passiv | |
---|---|---|
1. Person Singular | confulcbam, confulciebam | confulciebar |
2. Person Singular | confulciebas, confulcbas | confulciebare, confulciebaris |
3. Person Singular | confulciebat, confulcbat | confulciebatur |
1. Person Plural | confulcbamus, confulciebamus | confulciebamur |
2. Person Plural | confulciebatis, confulcbatis | confulciebamini |
3. Person Plural | confulcbant, confulciebant | confulciebantur |
Aktiv | Passiv | |
---|---|---|
1. Person Singular | confulcibo, confulciam | confulcibor, confulciar |
2. Person Singular | confulcibis, confulseris, confulcies | confulciere, confulciberis, confulcieris |
3. Person Singular | confulcibit, confulserit, confulciet | confulcietur, confulciberit |
1. Person Plural | confulserimus, confulciemus, confulcibimus | confulciemur, confulcibimur |
2. Person Plural | confulcibitis, confulseritis, confulcietis | confulciemini, confulcibimini |
3. Person Plural | confulserint, confulcibunt, confulcient | confulcibuntur, confulcientur |
Aktiv | Passiv | |
---|---|---|
1. Person Singular | confulsi | — |
2. Person Singular | confulsisti | — |
3. Person Singular | confulsit | — |
1. Person Plural | confulsimus | — |
2. Person Plural | confulsistis | — |
3. Person Plural | confulserunt, confulsere | — |
Aktiv | Passiv | |
---|---|---|
1. Person Singular | confulseram | — |
2. Person Singular | confulseras | — |
3. Person Singular | confulserat | — |
1. Person Plural | confulseramus | — |
2. Person Plural | confulseratis | — |
3. Person Plural | confulserant | — |
Aktiv | Passiv | |
---|---|---|
1. Person Singular | confulsero | — |
2. Person Singular | confulseris | — |
3. Person Singular | confulserit | — |
1. Person Plural | confulserimus | — |
2. Person Plural | confulseritis | — |
3. Person Plural | confulserint | — |
Aktiv | Passiv | |
---|---|---|
1. Person Singular | confulciam | confulciar |
2. Person Singular | confulcias | confulciare, confulciaris |
3. Person Singular | confulciat | confulciatur |
1. Person Plural | confulciamus | confulciamur |
2. Person Plural | confulciatis | confulciamini |
3. Person Plural | confulciant | confulciantur |
Aktiv | Passiv | |
---|---|---|
1. Person Singular | confulcirem | confulcirer |
2. Person Singular | confulcires | confulcirere, confulcireris |
3. Person Singular | confulciret | confulciretur |
1. Person Plural | confulciremus | confulciremur |
2. Person Plural | confulciretis | confulciremini |
3. Person Plural | confulcirent | confulcirentur |
Aktiv | Passiv | |
---|---|---|
1. Person Singular | confulserim | — |
2. Person Singular | confulseris | — |
3. Person Singular | confulserit | — |
1. Person Plural | confulserimus | — |
2. Person Plural | confulseritis | — |
3. Person Plural | confulserint | — |
Aktiv | Passiv | |
---|---|---|
1. Person Singular | confulsissem | — |
2. Person Singular | confulsisses | — |
3. Person Singular | confulsisset | — |
1. Person Plural | confulsissemus | — |
2. Person Plural | confulsissetis | — |
3. Person Plural | confulsissent | — |
Präsens | Perfekt | |
---|---|---|
Aktiv | confulcire | confulsisse |
Passiv | confulciri, confulcirier | — |
Aktiv | Passiv | |
---|---|---|
2. Person Singular | confulci | confulcire |
3. Person Singular | — | — |
2. Person Plural | confulcite | confulcimini |
3. Person Plural | — | — |
Aktiv | Passiv | |
---|---|---|
2. Person Singular | confulcito | confulcitor |
3. Person Singular | confulcito | confulcitor |
2. Person Plural | confulcitote | — |
3. Person Plural | confulciunto | confulciuntor |
Singular | Plural | |
---|---|---|
Nominativ | confultum, confultus, confulta | confulti, confulta, confultae |
Genitiv | confulti, confulti, confultae | confultarum, confultorum, confultorum |
Dativ | confulto, confulto, confultae | confultis |
Akkusativ | confultum, confultum, confultam | confultas, confulta, confultos |
Ablativ | confulta, confulto, confulto | confultis |
Vokativ | confultum, confulte, confulta | confulti, confulta, confultae |
Singular | Plural | |
---|---|---|
Nominativ | confulciens | confulcientes, confulcientia |
Genitiv | confulcientis | confulcientium, confulcientum |
Dativ | confulcienti | confulcientibus |
Akkusativ | confulciens, confulcientem | confulcientes, confulcientia |
Ablativ | confulciente, confulcienti | confulcientibus |
Vokativ | confulciens | confulcientes, confulcientia |
Singular | Plural | |
---|---|---|
Nominativ | confulturus, confultura, confulturum | confulturi, confultura, confulturae |
Genitiv | confulturi, confulturi, confulturae | confulturorum, confulturorum, confulturarum |
Dativ | confulturo, confulturo, confulturae | confulturis |
Akkusativ | confulturum, confulturum, confulturam | confulturas, confultura, confulturos |
Ablativ | confultura, confulturo, confulturo | confulturis |
Vokativ | confulturum, confulture, confultura | confulturi, confultura, confulturae |
Wortschatz · Textstellen · App · Datenschutz · Impressum