Formentabelle zu „circumcumulare“
Verb
Präsens (Indikativ)| | Aktiv | Passiv |
|---|
| 1. Person Singular |
Warning: Division by zero in /srv/data/web/vhosts/www.latein.me/htdocs/formTable.php on line 463
circumcumulo | circumcumulor |
| 2. Person Singular | circumcumulas | circumcumulare, circumcumularis |
| 3. Person Singular | circumcumulat | circumcumulatur |
| 1. Person Plural | circumcumulamus | circumcumulamur |
| 2. Person Plural | circumcumulatis | circumcumulamini |
| 3. Person Plural | circumcumulant | circumcumulantur |
Imperfekt (Indikativ)| | Aktiv | Passiv |
|---|
| 1. Person Singular | circumcumulabam | circumcumulabar |
| 2. Person Singular | circumcumulabas | circumcumulabare, circumcumulabaris |
| 3. Person Singular | circumcumulabat | circumcumulabatur |
| 1. Person Plural | circumcumulabamus | circumcumulabamur |
| 2. Person Plural | circumcumulabatis | circumcumulabamini |
| 3. Person Plural | circumcumulabant | circumcumulabantur |
Futur I (Indikativ)| | Aktiv | Passiv |
|---|
| 1. Person Singular | circumcumulabo | circumcumulabor |
| 2. Person Singular | circumcumulabis | circumcumulabere, circumcumulaberis |
| 3. Person Singular | circumcumulabit | circumcumulabitur |
| 1. Person Plural | circumcumulabimus | circumcumulabimur |
| 2. Person Plural | circumcumulabitis | circumcumulabimini |
| 3. Person Plural | circumcumulabunt | circumcumulabuntur |
Perfekt (Indikativ)| | Aktiv | Passiv |
|---|
| 1. Person Singular | circumcumulavi | — |
| 2. Person Singular | circumcumulavisti | — |
| 3. Person Singular | circumcumulavit | — |
| 1. Person Plural | circumcumulavimus | — |
| 2. Person Plural | circumcumulavistis | — |
| 3. Person Plural | circumcumulare, circumcumulavere, circumcumulaverunt | — |
Plusquamperfekt (Indikativ)| | Aktiv | Passiv |
|---|
| 1. Person Singular | circumcumulaveram | — |
| 2. Person Singular | circumcumulaveras | — |
| 3. Person Singular | circumcumulaverat | — |
| 1. Person Plural | circumcumulaveramus | — |
| 2. Person Plural | circumcumulaveratis | — |
| 3. Person Plural | circumcumulaverant | — |
Futur II (Indikativ)| | Aktiv | Passiv |
|---|
| 1. Person Singular | circumcumulavero | — |
| 2. Person Singular | circumcumularis, circumcumulaveris | — |
| 3. Person Singular | circumcumulaverit | — |
| 1. Person Plural | circumcumulaverimus | — |
| 2. Person Plural | circumcumulaveritis | — |
| 3. Person Plural | circumcumulaverint | — |
Präsens (Konjunktiv)| | Aktiv | Passiv |
|---|
| 1. Person Singular | circumcumulem | circumcumuler |
| 2. Person Singular | circumcumules | circumcumulere, circumcumuleris |
| 3. Person Singular | circumcumulet | circumcumuletur |
| 1. Person Plural | circumcumulemus | circumcumulemur |
| 2. Person Plural | circumcumuletis | circumcumulemini |
| 3. Person Plural | circumcumulent | circumcumulentur |
Imperfekt (Konjunktiv)| | Aktiv | Passiv |
|---|
| 1. Person Singular | circumcumularem | circumcumularer |
| 2. Person Singular | circumcumulares | circumcumularere, circumcumulareris |
| 3. Person Singular | circumcumularet | circumcumularetur |
| 1. Person Plural | circumcumularemus | circumcumularemur |
| 2. Person Plural | circumcumularetis | circumcumularemini |
| 3. Person Plural | circumcumularent | circumcumularentur |
Perfekt (Konjunktiv)| | Aktiv | Passiv |
|---|
| 1. Person Singular | circumcumulaverim | — |
| 2. Person Singular | circumcumularis, circumcumulaveris | — |
| 3. Person Singular | circumcumulaverit | — |
| 1. Person Plural | circumcumulaverimus | — |
| 2. Person Plural | circumcumulaveritis | — |
| 3. Person Plural | circumcumulaverint | — |
Plusquamperfekt (Konjunktiv)| | Aktiv | Passiv |
|---|
| 1. Person Singular | circumcumulavissem | — |
| 2. Person Singular | circumcumulavisses | — |
| 3. Person Singular | circumcumulavisset | — |
| 1. Person Plural | circumcumulavissemus | — |
| 2. Person Plural | circumcumulavissetis | — |
| 3. Person Plural | circumcumulavissent | — |
Infinitiv| | Präsens | Perfekt |
|---|
| Aktiv | circumcumulare | circumcumulavisse |
| Passiv | circumcumulari, circumcumularier | — |
Imperativ I| | Aktiv | Passiv |
|---|
| 2. Person Singular | circumcumula | circumcumulare |
| 3. Person Singular | — | — |
| 2. Person Plural | circumcumulate | circumcumulamini |
| 3. Person Plural | — | — |
Imperativ II| | Aktiv | Passiv |
|---|
| 2. Person Singular | circumcumulato | circumcumulator |
| 3. Person Singular | circumcumulato | circumcumulator |
| 2. Person Plural | circumcumulatote | — |
| 3. Person Plural | circumcumulanto | circumcumulantor |
PPP| | Singular | Plural |
|---|
| Nominativ | circumcumulata, circumcumulatum, circumcumulatus | circumcumulata, circumcumulatae, circumcumulati |
| Genitiv | circumcumulatae, circumcumulati | circumcumulatarum, circumcumulatorum |
| Dativ | circumcumulatae, circumcumulato | circumcumulatis |
| Akkusativ | circumcumulatam, circumcumulatum | circumcumulata, circumcumulatas, circumcumulatos |
| Ablativ | circumcumulata, circumcumulato | circumcumulatis |
| Vokativ | circumcumulata, circumcumulate, circumcumulatum | circumcumulata, circumcumulatae, circumcumulati |
PPA| | Singular | Plural |
|---|
| Nominativ | circumcumulans | circumcumulantes, circumcumulantia |
| Genitiv | circumcumulantis | circumcumulantium, circumcumulantum |
| Dativ | circumcumulanti | circumcumulantibus |
| Akkusativ | circumcumulans, circumcumulantem | circumcumulantes, circumcumulantia |
| Ablativ | circumcumulante, circumcumulanti | circumcumulantibus |
| Vokativ | circumcumulans | circumcumulantes, circumcumulantia |
PFA| | Singular | Plural |
|---|
| Nominativ | circumcumulatura, circumcumulaturum, circumcumulaturus | circumcumulatura, circumcumulaturae, circumcumulaturi |
| Genitiv | circumcumulaturae, circumcumulaturi | circumcumulaturarum, circumcumulaturorum |
| Dativ | circumcumulaturae, circumcumulaturo | circumcumulaturis |
| Akkusativ | circumcumulaturam, circumcumulaturum | circumcumulatura, circumcumulaturas, circumcumulaturos |
| Ablativ | circumcumulatura, circumcumulaturo | circumcumulaturis |
| Vokativ | circumcumulatura, circumcumulature, circumcumulaturum | circumcumulatura, circumcumulaturae, circumcumulaturi |
Gerundivum| | Singular | Plural |
|---|
| Nominativ | circumcumulanda, circumcumulandum, circumcumulandus | circumcumulanda, circumcumulandae, circumcumulandi |
| Genitiv | circumcumulandae, circumcumulandi | circumcumulandarum, circumcumulandorum |
| Dativ | circumcumulandae, circumcumulando | circumcumulandis |
| Akkusativ | circumcumulandam, circumcumulandum | circumcumulanda, circumcumulandas, circumcumulandos |
| Ablativ | circumcumulanda, circumcumulando | circumcumulandis |
| Vokativ | circumcumulanda, circumcumulande, circumcumulandum | circumcumulanda, circumcumulandae, circumcumulandi |
152 (228) Formen für „circumcumulare“