Aktiv | Passiv | |
---|---|---|
1. Person Singular | reccido | reccidor |
2. Person Singular | reccidis | reccideris, reccidere |
3. Person Singular | reccidit | recciditur |
1. Person Plural | reccidimus | reccidimur |
2. Person Plural | recciditis | reccidimini |
3. Person Plural | reccidunt | recciduntur |
Aktiv | Passiv | |
---|---|---|
1. Person Singular | reccidebam | reccidebar |
2. Person Singular | reccidebas | reccidebare, reccidebaris |
3. Person Singular | reccidebat | reccidebatur |
1. Person Plural | reccidebamus | reccidebamur |
2. Person Plural | reccidebatis | reccidebamini |
3. Person Plural | reccidebant | reccidebantur |
Aktiv | Passiv | |
---|---|---|
1. Person Singular | reccidam | reccidar |
2. Person Singular | reccides | reccideris, reccidere |
3. Person Singular | reccidet | reccidetur |
1. Person Plural | reccidemus | reccidemur |
2. Person Plural | reccidetis | reccidemini |
3. Person Plural | reccident | reccidentur |
Aktiv | Passiv | |
---|---|---|
1. Person Singular | reccidi | — |
2. Person Singular | reccidisti | — |
3. Person Singular | reccidit | — |
1. Person Plural | reccidimus | — |
2. Person Plural | reccidistis | — |
3. Person Plural | recciderunt, reccidere | — |
Aktiv | Passiv | |
---|---|---|
1. Person Singular | reccideram | — |
2. Person Singular | reccideras | — |
3. Person Singular | recciderat | — |
1. Person Plural | reccideramus | — |
2. Person Plural | reccideratis | — |
3. Person Plural | recciderant | — |
Aktiv | Passiv | |
---|---|---|
1. Person Singular | reccidero | — |
2. Person Singular | reccideris | — |
3. Person Singular | recciderit | — |
1. Person Plural | recciderimus | — |
2. Person Plural | reccideritis | — |
3. Person Plural | recciderint | — |
Aktiv | Passiv | |
---|---|---|
1. Person Singular | reccidam | reccidar |
2. Person Singular | reccidas | reccidare, reccidaris |
3. Person Singular | reccidat | reccidatur |
1. Person Plural | reccidamus | reccidamur |
2. Person Plural | reccidatis | reccidamini |
3. Person Plural | reccidant | reccidantur |
Aktiv | Passiv | |
---|---|---|
1. Person Singular | recciderem | recciderer |
2. Person Singular | reccideres | recciderere, reccidereris |
3. Person Singular | reccideret | reccideretur |
1. Person Plural | reccideremus | reccideremur |
2. Person Plural | reccideretis | reccideremini |
3. Person Plural | recciderent | recciderentur |
Aktiv | Passiv | |
---|---|---|
1. Person Singular | recciderim | — |
2. Person Singular | reccideris | — |
3. Person Singular | recciderit | — |
1. Person Plural | recciderimus | — |
2. Person Plural | reccideritis | — |
3. Person Plural | recciderint | — |
Aktiv | Passiv | |
---|---|---|
1. Person Singular | reccidissem | — |
2. Person Singular | reccidisses | — |
3. Person Singular | reccidisset | — |
1. Person Plural | reccidissemus | — |
2. Person Plural | reccidissetis | — |
3. Person Plural | reccidissent | — |
Präsens | Perfekt | |
---|---|---|
Aktiv | reccidere | reccidisse |
Passiv | reccidier, reccidi | — |
Aktiv | Passiv | |
---|---|---|
2. Person Singular | reccide | reccidere |
3. Person Singular | — | — |
2. Person Plural | reccidite | reccidimini |
3. Person Plural | — | — |
Aktiv | Passiv | |
---|---|---|
2. Person Singular | reccidito | recciditor |
3. Person Singular | reccidito | recciditor |
2. Person Plural | recciditote | — |
3. Person Plural | reccidunto | recciduntor |
Singular | Plural | |
---|---|---|
Nominativ | reccasus, reccasa, reccasum | reccasi, reccasa, reccasae |
Genitiv | reccasi, reccasi, reccasae | reccasorum, reccasorum, reccasarum |
Dativ | reccaso, reccaso, reccasae | reccasis |
Akkusativ | reccasum, reccasum, reccasam | reccasa, reccasos, reccasas |
Ablativ | reccasa, reccaso, reccaso | reccasis |
Vokativ | reccase, reccasa, reccasum | reccasi, reccasa, reccasae |
Singular | Plural | |
---|---|---|
Nominativ | reccidens | reccidentes, reccidentia |
Genitiv | reccidentis | reccidentium, reccidentum |
Dativ | reccidenti | reccidentibus |
Akkusativ | reccidens, reccidentem | reccidentes, reccidentia |
Ablativ | reccidente, reccidenti | reccidentibus |
Vokativ | reccidens | reccidentes, reccidentia |
Singular | Plural | |
---|---|---|
Nominativ | reccasurus, reccasura, reccasurum | reccasuri, reccasura, reccasurae |
Genitiv | reccasuri, reccasuri, reccasurae | reccasurorum, reccasurorum, reccasurarum |
Dativ | reccasuro, reccasuro, reccasurae | reccasuris |
Akkusativ | reccasurum, reccasuram, reccasurum | reccasura, reccasuros, reccasuras |
Ablativ | reccasura, reccasuro, reccasuro | reccasuris |
Vokativ | reccasura, reccasurum, reccasure | reccasuri, reccasura, reccasurae |
Singular | Plural | |
---|---|---|
Nominativ | reccidundum, reccidendus, reccidenda, reccidundus, reccidunda, reccidendum | reccidendi, reccidundi, reccidenda, reccidunda, reccidendae, reccidundae |
Genitiv | reccidendi, reccidendi, reccidundi, reccidundi, reccidendae, reccidundae | reccidundarum, reccidendorum, reccidendorum, reccidundorum, reccidundorum, reccidendarum |
Dativ | reccidendo, reccidendo, reccidundo, reccidundo, reccidendae, reccidundae | reccidendis, reccidundis |
Akkusativ | reccidendum, reccidendum, reccidundum, reccidundum, reccidendam, reccidundam | reccidundas, reccidenda, reccidunda, reccidendos, reccidundos, reccidendas |
Ablativ | reccidenda, reccidunda, reccidendo, reccidendo, reccidundo, reccidundo | reccidendis, reccidundis |
Vokativ | reccidende, reccidundum, reccidunde, reccidenda, reccidunda, reccidendum | reccidendi, reccidundi, reccidenda, reccidunda, reccidendae, reccidundae |
Wortschatz · Textstellen · App · Datenschutz · Impressum